Un spirt vă rog!

Cum să fii nevoit la 80 de ani să stai pe dunga drumului cu o grămăjoară de mere, să le vinzi pentru a-ți face bani de o pâine în timp ce alții se plimbă cu elicoptere?

Suntem un popor redus mintal, cum să îți placă să citești doar lucruri negative? Cum să te bucuri când a mai murit vreunul? Cum să promovezi violența la televizor ? Cum să aibă succes o emisiune în care auzi numai drame? Cum să schimbi legile ca și cum se schimbă culoarea la semafor? Cum să fii rasist când tu faci cel mai mare rău? Cum să îți schimbi orientările sexuale în funcție de culorile partidului?

În fiecare zi aud povești care mă șochează  și mă fac să mă întreb în ce lume  trăim, se spune că cel mai ieftin obiect pe care poți să îl cumperi este omul…..Vedem zilnic fete tinere  și frumoase, care sunt la brațul unor cetățeni trecuți de a doua tinerețe, vedem și bărbați tineri cu o botoxată, care are de două ori vârsta lor, dar mergem și pe vechea zicală că dragostea nu are vârstă, perfect de acord dar îți dai seama de la o poștă că nu e nici un fel de dragoste, e doar un amalgam de frustrări care la un moment dat răbufnesc. Aș vrea să vă povestesc lucruri frumoase, câteodată o fac, dar când în jurul meu e haos pot să fac să fie liniște?

Zilele trecute am fost în satul meu natal și,  probabil, unii o să zică :,,uite-o și pe asta, e de la țară”. Dar  tocmai marele Brâncuși spunea că noi, românii, nu suntem făcuți să fim orășeni, suntem oamenii satului, câteodată ne uităm originile.

Suntem oamenii naturii, singurul prieten a lui Eminescu era codrul,  puntea de legătură dintre om și natură. Poți să călătorești peste tot în lumea asta, însă când te întorci acasă și  simți cum adie vântul printre copaci   îți găsești liniștea și sprijinul.

 Credeți-mă acel sentiment nu se compară cu nimic.

Cum să trăiești în țara asta cu o pensie de 100 de lei? Cum să fii nevoit la 80 de ani să stai pe dunga  drumului cu o grămăjoară de mere, să le vinzi pentru a-ți face bani de o pâine în timp ce alții se plimbă cu elicoptere? Suntem în Uniunea Europeană, ne-am occidentalizat, dar oamenii de la țară  încă mai așteaptă dimineața să vină mașina cu pâine. Magazinul din colțul străzii ,  dă încă  pe cont la acei sărmani pensionari care nu le ajunge pensia de la o lună la alta. Dacă mergi pe stradă le vei vedea tristețea din ochii lor iar la bătrânețe ar trebui să fim mai fericiți, nu? După zeci de ani de muncă unde e răsplata? Ce face statul pentru noi? Inventează taxe peste taxe, pentru a-și putea băga în buzunar cât mai mult, clasa de mijloc dispare așa încet, vor rămâne cei care au elicoptere și cei care au biciclete, în cel mai fericit caz.

Cum să fii nevoit să pleci din țara ta pentru a avea un trai mai bun? Cum să nu le oferi acelor copii care sunt talentați un sprijin?

Stând la coadă la un magazin, un bărbat în fața mea  i-a cerut vânzătoarei următorul lucru:

Un spirt vă rog, că de țara asta  sunt sătul!